Oră de istorie la muzeu: Valea Buzăului în mileniul V a. Chr. O punte de legătură între sud-estul Transilvaniei și Valea Dunării
ÃŽn data de 30 martie 2012 de la ora 1200 am continuat programul „Oră de istorie la muzeu” lansat în anul 2009.
Invitatul special al acestei prezentări a fost cercetătorul arheolog dr. Stănică Pandrea de la Muzeul Brăilei, care a susÈ›inut lecÈ›ia deschisă în sala Multimedia a Colegiului NaÈ›ional „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe, în cadrul Cercului de Arheologie.
Prin tema propusă „Valea Buzăului în mileniul V a. Chr. O punte de legătură între sud-estul Transilvaniei È™i Valea Dunării„ organizatorii au încearcat să prezinte participanÈ›ilor la această întâlnire aspectele paleogeografice ale acestui spaÈ›iu geografic în mileniile V-IV a. Chr., bogăția resurselor naturale ale zonei (sarea, cuprul, silexul etc.), precum È™i cele mai noi informaÈ›ii cu privire la legăturile culturale ale populaÈ›iilor preistorice de tip Boian, Precucuteni, GumelniÈ›a È™i AriuÈ™d-Cucuteni.
„ÃŽn mil. V a. Chr. aspectul geografic al Câmpiei Române È™i al depresiunilor intracarpatice din sud-estul Transilvaniei era cu totul altul decât cel de astăzi, inclusiv cursul apelor curgătoare era diferit. Buzăul traversa Câmpia Română de la vest la est, vărsându-se direct în Dunăre, aÈ™a cum se menÈ›ionează È™i în „Istoriile” anticului istoric grec Herodot. Foarte probabil, Buzăul curgea pe actualul curs al văii Călmățuiului, fiind astfel, calea naturală care asigura accesul direct dinspre Valea Dunării È™i depresiunile intracarpatice din sud-estul Transilvaniei.
Într-o lume în care uneltele nu puteau asigura eficiența producției de hrană, luncile inundabile erau zone agricole disponibile în mod natural și care aveau o fertilitate ridicată. De aceea, aceste văi inundabile erau excelente surse de hrană, asemănătoare marilor văi fertile ale Mesopotamiei și Egiptului.
ÃŽn mil. V a. Chr., datorită caracteristicilor mai sus enunÈ›ate, Nord – estul Câmpiei Române È™i Sud – estul Transilvaniei formează, împreună, o zonă tampon între Muntenia, Moldova, Dobrogea È™i Transilvania.
EvoluÈ›ia cultural – istorică a acestei zone tampon este unitară, Nord – estul Câmpiei Române È™i Sud – estul Transilvaniei au avut o evoluÈ›ie cultural – istorică sincronică. Au format, împreună, un tandem ce lucra ca o punte peste CarpaÈ›ii de curbură.
ÃŽn jurul datei 4900/4800 a. Chr, se produce a doua etapă de neolitizare a Europei. Această etapă este numită de arheologi geneza chalcoliticului balcano – anatolian È™i se caracterizează printr-un avans de populaÈ›ie dinspre sudul Dunării spre teritoriile situate la vest È™i la nord de Dunăre, înspre centrul È™i estul Europei.
ÃŽn jurul datei 4700 a. Chr., în toată jumătatea estică a Pen. Balcanice, se produce un fenomen cultural – istoric cu extraordinare consecinÈ›e, caracterizat prin apariÈ›ia È™i răspândirea ceramicii excizate È™i încrustate.
Momentul 4500 a. Chr. se caracterizează prin producerea unei schimbări profunde în toată Pen. Balcanică, caracterizată prin: apariția ceramicii grafitate și pictate, apariția și dezvoltarea metalurgiei cuprului, apariția unui nou tip de așezări, numită tell, ca rezultat al unor transformări economice și sociale (caracterizate de apariția unei elite conducătoare).
Etapa 4500-4000/3800 a. Chr., se caracterizează prin apariția unor noi manifestări culturale, numite de arheologi civilizațiile cu ceramică pictată de tip Gumelnița și Ariușd-Cucuteni.
ÃŽn afara arcului carpatic pe valea Buzăului/Călmățuiului apare un lanÈ› aÈ™ezări de tip tell ale culturii GumelniÈ›a, care fac legătura între CarpaÈ›ii de curbură È™i Valea Dunării. Pe actuala vale a Călmățuiului aÈ™ezările de tip GumelniÈ›a formează, probabil, o uniune tribală (chiefdom) care era legată de marea È™i foarte bogata aÈ™ezare gumelniÈ›eană de tip tell de la HârÈ™ova. Probabil, tell-ul de la HârÈ™ova juca în mil. V a. Chr. rolul pe care în sec. V – IV a. Chr. le juca marile polis-uri greceÈ™ti.
ÃŽn interiorul arcului carpatic, pe văile Oltului È™i Râului Negru se naÈ™te civilizaÈ›ia cu ceramică pictată de tip AriuÈ™d, pe care istoricii o integează marelui bloc cultural AriuÈ™d - Cucuteni –Tripolje” Dr. Stănică Pandrea
